Intelepciunea

Ce este intelepciunea?

Biblia ne spune ca

Inceputul intelepciunii este frica de Domnul, si stiinta sfintilor este priceperea. (Proverbe 9:10)

Eu cred in cele expuse in acest verset, pentru ca daca omul este temator de Dumnezeu, ii este frica sa faca un pacat, el se paeste de pacat. Aceasta este intelepciunea.

De unde se poate lua intelepciunea?

Daca  vreunuia din voi ii lipseste intelepciunea, s-o ceara de la Dumnezeu, care da tuturor cu mina larga si fara mustrare, si ea ii va fi data. (Iacov 1:5)

Aici vedem ca intelepciunea se poate primi numai de la Dumnezeul Creator. El da tuturor cu mina larga. Dumnezeu are intelepciune si o da celor care o cer.

In 1 Imparati 3:9, imparatul Solomon cere intelepciune de la Dumnezeu:

Da dar robului Tau o inima priceputa, ca sa judece pe poporul Tau, sa deosebeasca binele de rau! Caci cine ar putea sa judece pe poporul Tau, pe poporul  acesta asa mare la numar!

Solomon, imparatul Israelului, poporul ales si binecuvintat de Dumnezeu, stie ca fara intelepciune el nu va putea sa fie un imparat dupa voia lui Dumnezeu. Deaceea, cind i-a fost propus sa aleaga ce ar vrea din toate bogatiile lumii, el a ales intelepciunea, si impreuna cu ea i-au venit si bogatiile pe care nu le-a cerut. Ea este mai de pret deci orice aur sau bani:

Ea nu se da in schimbul aurului curat, nu se cumpara cintarindu-se cu argint, nu se cintareste pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir. (Iov 28:5-16)

Aici iarasi se arata nepretuirea intelepciunii. Iov cunostea acest lucru.

In Ioan 1:1 se spune;

La inceput a fost Cuvintul, si Cuvintul era cu Dumnezeu, si Cuvintul era Dumnezeu.

Ce inseamna oare aceasta fraza?

Psalmul 104:24 ne explica:

Tu pe toate le-ai facut cu intelepciune…

Deci, la inceput, la creare a fost intelepciunea. Dumnezeu a facut totul cu intelepciunea sa nemarginita. El este atotstiutor, omul niciodata nu-I va putea intelege planurile si gindurile care sunt nepatrunse. Intelepciunea a fost aici inainte de a veni dispret, prostie si pacat.

Intelepciunea intotdeauna a existat, si va exista vesnic…

Ora libertatii

”Acum e ora libertatii”, “Vrem libertate”, aceste fraze sunt auzite foarte des in ziua de azi, uneori de oameni si partide politice in campania lor electorala, alte ori de simpli adolescenti care cred ca sunt subjugati de parinti. Dar sa vedem ce ne spune DEX despre lexemul “libertate” :

Libertate – situatia omului de a fi liber, dar de a raspunde pentru faptele sale in fata celor in drept sa-l judece.

Atunci ma-ntreb, oare toti acesti oameni pe care ii auzim rostind acest cuvint, cunosc sensul lui adevarat?

De fapt, libertatea poate fi inteleasa dublu. Sunt oameni, care cred ca libertate inseamna ca ei fac tot ce vor, oricind si oriunde vor. Dar aceasta interpretare a libertatii deseori duce la robie. Eu cred ca libertatea este starea ta de a fi liber (ca in DEX) dar esti subordonat cuiva cu responsabilitate mai mare, adica fiind liber dar urmind niste norme, reguli.

Omul a fost creat liber. Creatia este un subiect diferit, dar vreau sa explic citeva aspecte. Omul a fost creat lier in toate privintele. Dumnezeu i-a dat voie sa aleaga totul. Dumnezeu i-a dat posibilitatea sa numeasca animalele cum dorea el. Dumnezeu i-a permis sa se hraneasca cu orice rod al gradinii Sale (inainte de caderea omului in pacat, natura era mult mai perfecta decit este acum). Dumnezeu i-a dat omului o singura porunca: sa nu manince din pomul cunostintei binelui si raului. Aceasta porunca a fost destula, ca Adam sa uite de toate binecuvitarile precedente si sa se lase amagit de Satan. El credea ca este incatusat si cauta libertate fictiva, pe care credea ca o va capata. Dar, cum am spus mai sus, cind omul cauta libertate fictiva, el gaseste robie, si astfel Adam si impreuna cu el toata menirea au devenit robi ai pacatului. Din cauza acestei robii Domnul Isus si-a dat viata ca noi, eu si tu, sa fim liberi, liberi cu adevarat.

Dumnezeu ne-a lasat posibilitatea de a alege sa-L urmam pe El si sa fim liberi, sau sa raminem robi ai pacatului. Tu alegi…

Cum se scrie o cerere?

Cererea este documentul prin care ne adresam oficial cu o rugaminte formulata in text. Aici la fel trebuie sa indicam adresatul, data si semnatarul.

Cererea trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

• Asezarea corecta a textului in pagina
• La o distanta de 5, 6 cm de marginea superioara a foii, se scre cu majuscula formula de adresare urmata in mod obligatoriu de virgula.
• Prima unitate din alineat are scopul de a prezenta subsemnatul cu numele si prenumele complet.
• Urmeaza formula de precizare a statutului solicitantului din cerere cu datele sale generale de identificare.
• Pina a data si a semna cererea, recomandam utilizarea unei formule de incheiere
• Urmeaza semnatura solicitantului si data redactarii.
• Introducerea formulei de invocare a destinatarului.
• Cererea se scrie sau se tipareste pe o foaie de format A4.

Exemplul unei cereri:

Domnului Director de Festival

“Importanta profesorilor”,

Nicolae Varzarescu

Domnule Director,

Subsemnatul, Gheorghe Blogger, elev in clasa a IX-a din LIceul Teoretic “Stefan cel Mare”, satul Gordinesti, raionul Edinet, va rog acceptati inscrierea mea ca participant cu drepturi depline la concursul de preselectie a finalistilor etapei republicane a Festivalului “Importanta profesorului”, sectiunea “Creatii proprii”.

Va informez cu certitudine ca, la aceasta etapa, ma voi prezenta cu trei poezii si doua eseuri proprii la tema expusa in genericul festivalului.

02 iunie 2008

(Semnatura) Gheorghe Blogger

Familia este si ea o scoala…

Familia este cea mai de seama scoală in formarea caracterului   (Samuel Smile)

Eu sunt total de acord cu aceasta afirmaţie, si cred ca familia, este in primul rind, o scoală in care înveţi sa fii om. Numai in familie poţi sa înveţi sa iubeşti cu adevărat. Dragostea este unul din componentele principale ale caracterului. Acest adevăr a fost confirmat de Domnul nostru Isus Hristos, pentru ca El a spus ca cea mai mare dintre porunci, este sa-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi, si o astfel de dragoste se învaţă numai in familie. Deasemenea, numai in familie poţi sa înveţi sa ai răbdare in situaţii critice si sa ai curaj sa înfrunţi nedreptatea.

Familia te mai invata sa suferi si sa te bucuri impreuna cu altii, fiindca intr-o familie adevarata, daca cineva are necazuri, aceste necazuri devin ale tuturora, ele se impart in masuri corespunzatoare tuturor membrilor familiei si astfel treci prin incercari cu mult mai usor fiindca stii ca ai pe cineva acasa care te va sustine si te va ajuta intotdeauna. Stii, ca chiar daca incerci si nu capeti nici un rezultat, vei fi oricum laudat acasa, in familie, acolo unde eforturile tale sunt cunoscute si apreciate. Stii ca ai multe istorii vesele si hazlii, sa-ti amintesti    o viata-ntreaga. Mai sti ca exista un singur loc in tot universul, unde esti acceptat fara conditii, oricind si oricum ai fi tu. Stii ca in acel loc, acolo, esti aparat de toate relele acestei lumi. Acest loc intotdeauna va fi familia.

Familia contribuie la formarea caracterului, inca deaceea ca acolo nimeni nu se va rusina  sa-ti faca o observatie sau sa te mustre, astfel, sjutindu-ti la formarea caracterului au.

Dar, deseori copiii si chiar oamenii maturi, nu înţeleg importanta unei familii sănătoase si nu o preţuiesc. Ei nu înţeleg ca numai dintr-o familie sanatoasa va creste o alta familie sanatoasa, pentru ca copiii vor urma exemplul parintilor, si astfel ca creste o societate sanatoasa. Dar din cauza unei familii stricate, societatea degradeaza si influenteaza asupra destinului altor oameni, care ar fi putut sa traiasca o viata mai buna.

Iar apoi la batrinete ei inteleg ca:

FAMILIA ESTE CEA MAI DE SEAMA SCOALA IN FORMAREA CARACTERULUI

[polldaddy poll=1028496]

Cit de important este sa ai un scop in viata?

Scopul pentru un om in viată nu este ceva ce se dobindeste uşor, ce poate fi luat cu o atingere a mâinii, ci este ceva ce abia se vede la orizont. Un scop adevărat este atins cu greu.

Din acest punct de vedere putem vedea mai multe feluri/tipuri de oameni. Exista oameni  care isi ating scopul in viata, exista oameni care au un scop dar acest scop este ireal, un scop ce nu poate fi indeplinit. Exista oameni care au un scop, dar nu au destula vointa ca cel putin sa incerce sa-l indeplineasca, si mai exista oameni care niciodata nu au avut  si nu au un scop in viata.

Prima categorie de oameni sunt oamenii care-si ating scopul in viata. Acestia sunt fideli, ei sunt oameni pe care te poţi baza. Un astfel de om se poate ocupa cu acelasi lucru foarte mult timp, poate chiar o viaţa întreagă si nu se va plictisi pentru ca isi cunoaste scopul si munceşte pentru el. Acest om ştie ce face întotdeauna si este conştient de urmarile acţiunilor sale. Este foarte responsabil si chiar daca si-a îndeplinit scopul pus, îşi pune altul, mai mare si mai grandios. Cu alte cuvinte, scopul sau avansează împreună cu abilităţile sale. Este un exemplu pentru cei din jurul sau.

A doua categorie de oameni, sunt cei care si-au pus un scop ireal. Aceşti oameni îşi au scopul numai de forma, pentru ca nimeni sa nu spună “ca el n-are scop in viată”. Pot fi visători, nu trăiesc in lumea reala, ci in una ireala, ireala ca si scopul lor. Ei privesc la oamenii care muncesc din greu, îşi îndeplinesc scopurile si merg mai departe, si ei spun ca “aşa cum el/ea si-a îndeplinit scopul si visul, asa voi face si eu”, apoi nu fac nimic si aşteaptă “mura-n gura”.  Sunt egoisti si cred va totul in viată se dobindeste uşor.

Următoarea categorie, sunt oamenii care si-au pus un scop, dar nu au voinţă ca sa-l îndeplinească. Aceşti oameni pot fi capabili, dar sunt foarte leneşi. Spre deosebire de cei anteriori, scopul lor nu este mare, este uşor de îndeplinit, dar e nevoie de răbdare si munca pentru a-l aduce la realitate.

Ultima categorie, sunt oamenii care traiesc fara scop, traiesc pur si simplu fara scop. Ei sunt total contrari primei categorii. Ei nu stiu ce doresc sa afle si da faca in viata, nu stiu pentru ce traiesc pe acest pamint. Unii dintre ei muncesc, nestiind pentru ce. “A fi ce-o fi” este mottoul lor. Traiesc cu ziua de azi si nu se gindesc la viitor,  nici macar la ziua de miine. Rareori astfel de persoane se scimba fiindca le place cum traiesc fara griji si obligatii.

In lume, in jurul nostru, vedem oameni foarte diferiti. Un exemplu demn de urmat  este Isus Hristos, care a venit pe pamint cu un scop, a trait cu un scop si a murit cu un scop, cu scopul sa ne salveze pe noi.

Intrebarea este: Ce fel de om esti tu? Cu te descriu cei din jur? Din ce categorie crezi ca faci parte?

Eseu adaugator la nuvela “Toiagul Pastoriei” de Ion Druta

Pentru a patrunde din plin in intelesul celor scrise mai jos, trebuie ca mai intii sa cititi opera “Toiagul Pastoriei” de Ion Druta

Satul din vale il considera pe singuraticul din virful dealului un fel de sfint…

Fiind frate cu stelele, pamintul, iarba, omul este nemuritor, fiindca sufletul omului, o parte launtrica a lui este vesnica, ea nu moare niciodata si nimeni nu o poate distruge. Despre nemurirea sufletului se discuta mult, oamenii apara si se impotrivesc acestei idei, dat totusi inauntrul sau omul intelege ca el este o fiinta unica, originala, ca nu este posibil ca el sa apara pe acest pamint si sa plece ca aburul fara ca sa ramina ceva dupa el.

Chiar in Biblie scrie ca trupul este o casa pentru personalitatea noastra, pentru sufletul nostru.

In acest cioban singuratic noi vedem o lume interioara bogata, un caracter integru. El a avut niste principii de viata total diferite de ale acelora din jurul sau. Aceste principii nu eerau formate dependent de situatii si imprejurari, ci curgeau dinauntrul sufletului lui. Asta l-a facut un om deosebit, sau , chiar, dupa parerea multora straniu.

Experientele vietii lui au fost grele, pline de conflicte, birfe, vorbe si actiuni rele. El a inteles ce inseamna sa primesti raul fiind nevinovat, sa fii invinuit pe nedrept, sa fii rupt din zona de comfort a vietii tale si sa suferi pentru rautatea altora. Multi oameni trecind prin astfel de situatii in viata, devin cruzi, rai si aspri, si inima lor se impietreste. Dar acest om nu a permis situatiilor grele din viata, problemelor si obstacolelor sa-l schimbe, sa-i fure integritate, onestitatea si pacea sa launtrica. El a ramas bun, blind, smerit si multumit de viata chiar cind s-a intors la acesti oamni rai care, chiar dupa multi ani nu si-au schimbat atitudinea lor urita fata de el. Ei il urau, si cautau posibilitati sa-i faca rau.

Chiar daca nu l-au iubit, chiar daca il urau, ei il considerau sfint. Ce inseamna “sfint”? – Separat, pus deoparte pentru un scop anumit. Anume asa a fost personajul nostru. Traind in mijlocul generatiei rele, el nu s-a amestecat cu raul, nu a permis raului sa-i modeleze caracterul, a ramas credincios chemarii sale de trai curat si nepatat.

Acest personaj imi aminteste de Isus Hristos care era curat si a rabdat suferintele prin care a trecut. Biblia  ne invata  ca “facind ce este bine, sa astupam gura oamenilor nestiutori si prosti”.

Imi place invatatura Bibliei si imi place acest personaj care a aratat cum este posibil de indeplinit aceasta porunca.